Pana in secolul XVIII, cand exploratorii albi si puterile colonialiste au ajuns acolo, culturile societatilor tribale din insulele Pacificului si cele ale aborigenilor australieni au ramas izolate, pastrandu-si modul lor traditional de viata. Desi nu cunosteau scrisul(cu exceptia locuitorilor Insulei Pastelui, pe care ei o numesc Rapa Nui), transmiterea miturilor prin cantece si povestiri a jucat( si joaca inca) un rol important in cultura clanurilor. Albii au reactionat diferit fata de aceste culturi: in timp ce triburile din Oceania au fost idealizate in Iluminism, si nu numai, considerate"buni salbatici" si relativ protejate, aborigenii australieni si razboinicii maori din Noua Zeelanda, numiti "barbari salbatici", au fost oprimati pana de curand.

Insulele Oceaniei se impart in trei grupuri - Polinezia, Melanezia si Micronezia. Maorii din Noua Zeelanda, locuitorii din Hawaii si cei din Insula Pastelui (Rapa Nui) apartin grupului cultural polinezian. Insulele au inceput sa fie populate de prin 1500 i.Hr., de catre valuri succesive de populatii venite pe mare din vest (de exemplu din Taiwan si Filipine). Populatiile originare de agricultori au fost infrante de aristocrati, mult mai bine inarmati, numiti ariki, care au venit ulterior. Acestia au impus o ierarhie stricta, conform careia o persoana avea un statut social cu atat mai mare cu cat putea face dovada inrudirii sale cu primii aristocrati, venerati ca eroi civilizatori. Astfel, ariki au devenit sefi, mari proprietari de pamant si preoti. Etniile insulare si mai ales populatia maori, isi arata statutul social tatuandu-si chipurile si trupurile.

Ierarhia sociala se rasfrange si in mituri si in lumile zeilor. Cel mai adesea, zeii creatori se afla in fruntea ierarhiilor divine. Zeii de importanta medie guverneaza aspecte ale lumii naturale, precum Luna sau Soarele, ori fenomene culturale, precum razboiul sau nasterea copiilor. Spiritele stramosilor reprezinta nivelul cel mai de jos. Pe langa ordinea sociala, miturile polineziene contin teme legate de viata culturala. Constructia de corabii si navigatia intre insule si de-a lungul coastelor primejdioase, inconjurate de recife ascutite, apar adesea in miturile Oceaniei. Maorii si unele clanuri polineziene afirma ca au venit de dincolo de mari potrivit mitului despre stramosii lor care au calatorit in canoe din taramul mitic Hawaiki. Polinezienii intr-adevar au construit canoe ce puteau naviga in ocean si puteau transporta pana la 200 de oameni.

Conceptele mana si tabu (de la termenul polinezian tapu, insemnand "sacru", "interzis", "de neatins") sunt specifice mitologiei si religiei populatiilor din Oceania. Mana este energia vietii spirituale, e o putere incredibila. Se poate manifesta in fenomene naturale extraordinare, in realizarile oamenilor sau in obiecte cu o semnificatie speciala pentru clan ori pentru o familie. Mana e si o putere care se gaseste sau poate fi activata in orice om, obiect sau eveniment. Se refera si la puterile unor membrii importanti ai societatii, precum nobilii, constructorii de nave, navigatorii si se poate mosteni. De aceea , adoptiile au un rol important in familiile de nobili si de preoti: prin adoptie, tinerii cu anumite dotari se impartasesc din mana lor celor care ii adopta, patrunzand in liniile lor de putere.

Tabuurile se pot referi la oameni, animale, mancaruri, locuri si, in primul rand, la orice are legatura cu moartea sau cu cadavrele. Ele sunt asociate, de regula, si cu o anumita perioada de timp. Obiectele tabu sunt sub incidenta unor interdictii si nu pot fi atinse. Tabuurile, ce se gasesc in orice societate, regleaza interactiunea dintre oameni si evenimentele sau fenomenele considerate amenintatoare, fapt important mai ales in societatile fara un cod de legi scris. Tabuurile sustin ierarhia sociala, ceea ce inseamna ca pentru anumite persoane(sau un anumit statut social) ele se aplica doar in mod limitat sau nu functioneaza deloc.

Mult timp, europenii i-au considerat pe aborigenii australieni, care sunt vanatori culegatori, nomanzi, chintesenta notiunii de "salbatic primitiv", caci nu puteau observa la ei nicio organizare sociala bazata pe sef sau pe o ierarhie de clan. Savantii au inteles foarte tarziu regulile foarte complexe de viata si de casatorie din clanurile aborigenilor australieni.

Clanurile si triburile traiesc pe teritorii pe care, potrivit credintelor lor, nu le stapanesc, ci au grija de ele si le folosesc in numele stramosilor sau al fiintelor din indepartatul trecut mitic. Legatura stransa cu stramosii si cu creatorii din Timpul Visului este specifica pentru aborigeni. Miturile despre fiintele care au dat forma lumii, lasandu-si urmele peste tot, sunt inca actuale, determinand conceptiile aborigenilor despre ei si despre lume. Multe peisaje caracteristice, precum faimoasa Uluru (numita si Ayers Rock), stanca de gresie rosie stralucitoare, sunt sacre pentru ei. Folosind Caile Visului, aflate peste tot, ei merg pe drumirle realizate de fiintele din Timpul Visului. Cum aceste calatorii sunt realizate adesea cantand, ele se numesc si Caile Cantecului. Insa eroii culturali si civilizatori din Timpul Visului nu au facut doar lumea. Ei le-au dat oamenilor si reguli si legi ce le spun cum sa traiasca, si care sunt valabile chiar si azi.

Doar cateva mituri ale aborigenilor australieni au fost consemnate in scris, dar le gasim in cantece si povesti, in desenele de pe stanci, considerate a fi fost facute de fiintele din Timpul Visului, precum si in lucrarile artistilor aborigeni de azi.