Aborigenii sunt inca in stransa legatura cu stramosii. Cum fiintele din Timpul Visului erau considerate si stramosi, europenii se refereau adesea la bastinasii australieni "ca la un popor fara istorie". Unele clanuri de aborigeni isi traseaza linia stramosilor pana la anumite animale. Ei si-au lasat puterile spirituale in anumite locuri sacre, pentru descendentii lor.

Membrii triburilor isi iau de obicei numele de la animalul totemic ancestral al clanului (de exemplu, barbatul-cangur sau femeia-pasare). Stramosii si animalele ancestrale erau onorati in timpul unor ceremonii rituale, in care puterile protectoare erau transferate intregului clan. Pentru alte clanuri, anumite plante sau obiecte culturale erau stramosii totemici.

Wandjina erau creatorii ancestrali. Aceste spirite ale norilor si ploii au iesit din mare si s-au dus in lacuri si iazuri. Sunt infatisate pe petroglife ca oamenii cu ochi si cu nasuri imense, dar fara gura. Se crede ca Wandjina a provocat un imens potop deschizand gura, caci erau suparati pe oameni. Legenda spune ca Wandjina si-au pictat chipurile pe stanci. Acestia le-au dat urmasilor obiecte in care se afla maban, numite churunga. Acestea sunt pietre sacre , bucati de lemn, picturi si chiar cantece. Indivizii, triburile si clanurile le pastrau si le transmiteau urmasilor pe cale masculina.

Clanurile intra in legatura cu fiintele din Timpul Visului si cu stramosii prin dansuri, muzica, ritmica si cantece, intr-o ordine prestabilita. Aceste ceremonii se numesc legaturi (corroborees) si au loc in general in fiecare clan in parte. Cum ele sunt sacre, strainilor nu le e permis nici sa participe la ele, nici sa le priveasca. In cursul lor, sunt infatisate scene din Timpul Visului, scene cu animale si, uneori, chiar si situatii din viata de zi cu zi.